Fostul prefect de Arad, Cristian Stragea, este unul dintre primii inalti functionari publici care paraseste scaunul din fruntea judetului pentru a reintra in politica. El a parasit Prefectura ca sa poata candida la functia de presedinte al Organizatiei judetene a PNL. Gestul politicianului dovedeste ca un prefect golit de "continut" politic nu valoreaza prea multe parale. Poate de aceea majoritatea reprezentantilor Guvernului in teritoriu au ramas in relatii mai mult decat apropiate de partidele care i-au propulsat. Atat timp cat premierul sau ministrul Administratiilor si Internelor sunt numiti pe criterii politice, depolitizarea prefecturilor ramane fara substanta. Reprezentantii Guvernului - o structura politica - in teritoriu fiind in permanenta controlati de liderii partidelor aflate la putere. Oricat de independent ar vrea sa fie un prefect, tot se va lovi de vointa politica a sefilor sai. De ce ar alege un om politic sa ajunga prefect? Adevarul este ca nu are prea multe motive. Banii publici din visteria judetului se impart de Consiliul Judetean, influenta politica este in mana liderilor judeteni ai partidelor aflate la putere, sefii directiilor deconcentrate sunt tot sub controlul partidului. Prefectul ramane astfel responsabil, printre altele, cu inundatiile si problemele de fond funciar. Pe de alta parte, un lider de partid poate fi jupan in teritoriu. Politicianul poate sa ajunga presedinte in Consiliul Judetean si sa imparta dupa bunul sau plac banii publici. Tot liderul de partid poate sa se aseze primul pe listele pentru Parlament, si astfel sa doarma patru ani in fotoliile confortabile din Casa Poporului. Si daca muschii lui vor, tot liderul de partid este favorit pentru candidatura la functia de primar in ce localitate din judet are el chef. In aceste conditii este normal ca un prefect caruia i se ofera conducerea unei organizatii judetene de par