Istoricul francez Jaques Bainville citează următoarea definiţie pe care un poet spaniol, Magi Morero i Galicia, o dă utopiei: "Tot ce n-a avut loc în istoria poporului roman". De aceea Bainville consideră că o bună cunoaştere a istoriei romane este de mare folos oamenilor politici.

Cetatea eternă a experimentat toate formele constituţionale pe care le cunoaştem şi oferă toată gama de reacţii umane, atât individuale, cât şi ale masei în faţa provocărilor, spre a utiliza un termen la modă, politice; studiind-o, asistăm la crize majore mai bine sau mai puţin bine "gestionate" - folosesc acest termen din domeniul contabilităţii tot spre a fi în pas cu moda -, idei şi atitudini morale rămase proverbiale peste secole şi milenii, decăderi şi lipsă de ţinută în aceiaşi măsură. Regăsim în istoria Romei situaţii şi instituţii pe care le credem invenţii ale epocii moderne; cercetarea realităţilor romane ne-ar fi putut scuti de multe tragedii dacă am şti să învăţăm din experienţa trecutului - "vrei viitorul a-l cunoaşte te întoarce spre trecut", spune aforistic Eminescu.

Aflată în timpul revoluţiei franceze, aşteptându-şi execuţia, în închisoarea de la Sainte Pelagie, Madame Roland notează: "m-a cuprins pentru Tacit un soi de pasiune; îl recitesc pentru a patra oară în viaţa mea cu un ochi nou. Am să-l învăţ pe dinafară. ... Ai crede că trăim în vremea lui Tiberius; ca şi atunci e vremea delatorilor". Delatorii. Turnători au fost de când există omenirea. Dar una este utilizarea acestei practici imorale şi inacceptabile din iniţiativă individuală, spre a fi pe placul şefilor, şi alta transformarea ei în politică de stat. Odată cu instaurarea puterii personale la Roma în chip fatal mulţi dintre împăraţi au fost tentaţi să abuzeze de puterea cu care erau investiţi, să încalce pactul constituţional instaurat de Augustus şi să "implementeze" pe malurile Tibr