S-a făcut multă vîlvă în jurul accidentelor tragice în care au murit artişti români cunoscuţi, din cauza unor şoferi străini iresponsabili. Din nefericire, accidente se produc însă mereu şi de cele mai multe ori, cu şoferi români. Şi, tot din nefericire, nu puţine sînt cu taxiuri. În cele două cunoscute cazuri, în care au murit Teo Peter şi Cristian Nemescu, taximetriştii n-au avut, se pare, nici o vină, ba chiar au fost victime. Cred însă că există o oarecare deosebire între cei accidentaţi sau chiar omorîţi în exerciţiul meseriei, într-un fel, la datorie, şi bieţii pasageri care ar fi trebuit să fie în siguranţă într-un mijloc de transport pe care-l plăteau. Poate că e timpul să se discute şi despre siguranţa pasagerilor din taxiuri. Ştiu că întreaga breaslă a taximetriştilor din Bucureşti şi-a plîns colegul omorît în accidentul de acum două săptămîni. Probabil că au strîns bani pentru familia lui şi îmi închipui că au făcut toate cele cuvenite într-o astfel de situaţie. N-am auzit însă ca firma de taxi să-şi fi pus problema să acorde despăgubiri familiilor pasagerilor omorîţi. Care n-au murit pe trotuar ci în Loganul galben (care am văzut cît e de rezistent) al unei firme de taxi căreia, într-un fel, se poate spune că-şi încredinţaseră soarta. Există desigur un vinovat în toată această poveste şi el va plăti probabil, cu închisoarea. Cred însă că atunci cînd te urci într-un taxi, răspunzătoare pentru ce ţi se întîmplă în acea maşină e în primul rînd firma respectivă. Nu pot să nu-mi aduc aminte că am avut cunoştinţe şi colegi accidentaţi, din fericire nu foarte grav, în taxiuri şi că eu însumi am trecut printr-un asemenea incident uşor, stînd în dreapta unui taximetrist profesionist care a făcut o manevră prea bruscă pentru reflexele unui şofer obişnuit din spate, care n-a mai putut frîna şi a intrat în noi. Maşina n-avea tetiere, iar pe mine m-a durut ceafa