In plin scandal al dosariadei, CNSAS a mai dat publicitatii numele a inca 17 ofiteri de Securitate, acuzati ca au facut politie politica, publicand si faptele lor de arme. Respectivii nu au batut sau torturat, vorba lui Goran, nu au "dat o palma nimanui", ci doar au facut ceea ce facea intreaga Securitate oriunde s-ar fi aflat ea: politie politica. Adica, au oprit oamenii sa plece in strainatate, au dat dispozitie sa le fie violat domiciliul, sa se instaleze microfoane, sa le fie ascultate telefoane, sa fie filati si, nu in ultimul rand, sa fie trimisi in puscarie. Se poate spune, ei ar spune-o cu siguranta, ca si-au facut meseria si nimic altceva. Cu toate acestea, legea, asa cum este ea in momentul de fata, e clara: politie politica inseamna atingerea drepturilor si libertatilor cetatenesti. Practic, orice actiune a Securitatii poate fi incadrata la politie politica. Lucru extrem de usor de demonstrat din documentele Securitatii. Dosarele de "obiectiv" sau de "problema", cum sunt cele ale presei, televiziunii, culturii, dosarele de urmarire informativa sunt burdusite de planuri de masuri, de rapoarte, note si dispozitii ale ofiterilor, de toate gradele, care arata incalcarea acestor drepturi si consecintele lor. Deciziile CNSAS despre cei 17 ofiteri, publicate in Monitorul Oficial, nu precizeaza numele victimelor politiei politice. Pe lista se afla, de exemplu, colonelul Constantin Ciurlau, care a fost seful Securitatii Iasi pana in 1989. Acesta a dispus "supravegherea informativa a mediului literar" din judet si a dat aviz negativ pentru deplasarea in strainatate a unor persoane supravegheate. Ciurlau avea grija sa fie avertizati cei care faceau "comentarii necorespunzatoare" la adresa regimului. Seful din 1989 al Securitatii din Dolj, colonelul Gheorghe Marin, a decis urmarirea unei persoane, prin instalarea de microfoane la domiciliu sau filaj, doar pentru a "pr