In anul condamnarii comunismului, o aparitie editoriala de felul celei pe care ne-o ofera editura Compania prin republicarea Vietii lui C. Dobrogeanu-Gherea a lui Z. Ornea merita, cu siguranta, sa fie semnalata. Cunoscatorii vor fi sesizat imediat ca, voit sau nu, ea se situeaza in raspar fata de orientarea dominanta a momentului: figura celui mai important teoretician marxist roman este infatisata publicului asa cum a fost ea zugravita, in 1982, cu o fireasca si notorie simpatie - si doar "cu minore corecturi" ale textului publicat atunci de Cartea Romaneasca, asa cum ne asigura ingrijitorii noii editii -, de catre unul dintre rarii intelectuali marxisti "autentici" ai perioadei incheiate in 1989. Sa existe oare vreun talc ascuns sau vreo intentie subiacent polemica a acestei initiative? Daca da, atunci ar trebui ca actuala aparitie sa fie urmata de una inca si mai temerara: readucerea la lumina, in acelasi fel, a volumului pe care Ornea il consacra, in 1983, operei aceluiasi autor socialist al epocii precomuniste. Ramane de vazut daca si in ce fel editura isi va asuma asemenea riscuri, pe care personal le-as aplauda. Pana cand lucrurile se vor clarifica, ne putem intreba, in mod justificat, cum pot citi acest volum cei mai putin sau deloc avizati. E greu de spus, desigur, dar un indiciu poate fi gasit in felul in care a ales sa il citeasca domnul Mircea Anghelescu, in frumoasa prefata pe care a adaugat-o cartii, si care inevitabil ii va determina in buna masura noua cariera. Cred ca ceea ce vor retine cititorii pe care ii am in minte din paginile acestui text este o imagine a lui Dobrogeanu-Gherea ca un personaj ce s-a manifestat cu precadere si emblematic in calitate de critic literar. Desigur, unul castigat de "utopiile generoase de la sfarsitul secolului al XIX-lea, cu orientare socializant-idealista", ca om ce traia intr-o "lume increzatoare in progres si in mi