Desi continua sa fie institutia in care romanii investesc cea mai mare incredere, Biserica Ortodoxa Romana isi cerseste, cu fiecare gest public pe care „capii“ acesteia il fac, dispretul. De mirare nu e ca BOR continua sa aiba credit mare, ci ca din interiorul acesteia nu se aud vocile care sa ceara o reforma morala autentica. Nici macar acum.
Este un fapt (care a fost insa, cu o singura exceptie, datorata unui saptaminal cultural, ocolit in ultimele saptamini): in anul 2001, Sinodul BOR a cerut schimbarea legii CNSAS si a pledat - cu impact maxim, pentru citiva ani cel putin - in favoarea exceptarii clericilor din rindul categoriilor pe care le avea in vizor legea deconspirarii Securitatii.
Gestul prin care „capii“ BOR au cerut schimbarea de lege a CNSAS nu a picat din cer. El a urmat unui moment delicat pentru aceasta institutie si mai ales pentru liderul ei, Teoctist: un cercetator de la CNSAS a publicat in presa un text din care reiesea ca patriarhul Romaniei ar fi facut parte din miscarea legionara, precum si ca ar fi fost racolat de Securitate.
In reactia de la acea vreme, BOR a mai adaugat, de pe o pozitie plina de aroganta, ca are propriile instante de judecata si ca, intrucit e separata de stat, nu e cazul ca statul sa se amestece in problemele ei.
Sarim cinci ani peste timp: acum, dupa ce au inceput sa apara date noi privind colaborarile inaltilor ierarhi ai BOR cu Securitatea si dupa ce in CSAT s-a decis ca dosarele preotilor sa fie, si ele, declasificate, Teoctist se bate cu caramida in piept si spune ca institutia pe care o conduce a cerut inca din 1997 deschiderea dosarelor preotilor.
Unu la mina: Teoctist face dovada unei Inalt Prea Sfinte demagogii - in 1997 nu exista o lege care sa reglementeze deconspirarea Securitatii si nici o institutie de rangul CNSAS.
Doi: tot in apararea ca
