In timp ce lumea intreaga urmarea indeaproape drama uraniului iranian, latino-americanii deveneau si ei subiect de stire din motive nucleare.
Argentina si Brazilia si-au relansat in stil mare respectivele programe de energie nucleara; si, in pofida scepticismului initial al presedintei tarii, Michelle Bachelet, Chile Incepe sa ia serios in considerare aceasta optiune, subliniaza Alvaro Vargas Llosa - cunoscut editorialist si fiu al scriitorului Mario Vargas Llosa - in articolul sau publicat de ziarul ABC.
Bancuri fara sare si piper
In cazul Braziliei si Argentinei, se afla in joc o rivalitate pe cat de veche pe atat de profunda, incat circula chiar si glume pe aceasta tema. Un brazilian ii povesteste unui politist ca a dat cu masina peste un turist argentinian si a uitat sa informeze familia. Oficialul ii raspunde: "Bine ai facut, ai fi declansat un razboi, daca ii avertizai. Sunteti un adevarat pacifist". "Da, dar cand l-am ingropat, tipul a urlat ca este viu", i-a raspuns acesta. "Nu va preocupati, toti mint", raspunde politistul.
Brazilia, tara care ocupa locul sase in ce priveste rezervele de uraniu, a inaugurat doua centrifuge destinate imbogatirii acestui minereu la centrala sa din Resende. In acest fel vor fi aprovizionate doua reactoare nucleare, care furnizeaza in prezent 4 la suta din curentul electric. Planul anuntat de presedintele Luis Inacio Lula da Silva va spori semnificativ componenta nucleara a matricei energetice cu sapte noi reactoare in termen de 15 ani.
In Argentina, ale carei reactoare nucleare furnizeaza deja 9 la suta din energia electrica, presedintele Nestor Kirchner a anuntat alocarea sumei de 3,5 miliarde de dolari, bani cu care se vor construi cea de-a treia centrala nucleara, plus realizarea de studii de fezabilitate pentru cea de-a patra. Mai mult, argentinienii intentioneza si redesch
