Cu fiecare zi ce trece, societatea arunca poveri din ce in ce mai grele pe umerii pensionarilor. Bani putini, cheltuieli mari, cozi obositoare la medicul de familie, la medicamente, pentru bilete ieftine de odihna sau pentru abonamente gratuite de transport. Si pentru ca probabil nu era destul, adica pentru ca acestia nu au fost suficient de haituti si umiliti, de cateva luni s-a mai adaugat una: Bancpost va sista din septembrie plata pensiilor. Procedura va continua totusi prin CEC, dar institutia nu va deschide alte noi conturi. Cu alte cuvinte, cel putin 150.000 de persoane care optasera pentru aceasta varianta de primire a drepturilor banesti vor fi supuse unui nou stres: "Vine sau nu vine postasul?". Ei vor fi siliti sa ingroase randurile celorlalti 5,3 milioane care in "ziua pensiei" sunt "arestati" la domiciliu pentru ca in caz contrar vor pierde mai mult timp cu recuperarea ei. Desi pare un efect al vremurilor noi, plata prin cont bancar a existat si inainte de '89. Si atunci, ca si acum, existau o serie de situatii in care pensionarii lipseau de acasa in ziua cu pricina, astfel ca banii se adunau lunar in cont, fara a le mai da alte batai de cap. Ea a fost extinsa ulterior si la ni-velul Bancpost, banca infiintata de Posta Romana. Cum cele trei institutii erau de stat, legea care reglementa acest tip de plata scutea de comision transferul de bani intre casa de pensii si bancile respective. Mai tarziu, cand s-a introdus si modalitatea de plata prin card, si CEC, si Bancpost au introdus comisioane minime la extragerea numerarului din bancomat. De altfel, cheltuielile mari cu plata pensiilor in situatia unui comision zero a fost si motivul pentru care alte banci nu au fost interesate pana acum sa intre in sistem. Cum Bancpost nu mai este o banca cu capital de stat iar CEC va fi privatizata, lucrurile s-au schimbat, desi nici pana atunci situatia nu era normal