Artistul plastic Iuliu Moldovan a dorit să omagieze oraşul său de baştină printr-o pictură murală exterioară de mari proporţii, pe un perete al unei clădiri din apropierea Casei de Cultură. Iuliu Moldovan a pictat stema oraşului Târnăveni alături de cea a oraşului înfrăţit, Ronchin, din Franţa. Între stemele celor două oraşe a reprezentat printr-o compoziţie circulară simboluri ale lumilor culturale româneşti şi franceze.
Orice oraş cu un oarecare trecut are o stemă, un semn identificator cu accent pe specificitate. Originea stemelor este medievală şi s-a dezvoltat paralel cu cea a blazoanelor nobiliare.
În România sunt localităţi unde s-a încercat "recuperarea istoriei" prin crearea de steme proprii mult mai târziu, şi asta pentru că în Evul Mediu acest tip de localitate avea un statut nesemnificativ şi ca urmare n-a avut parte de un simbol heraldic. În această categorie se încadrează şi Târnăveni, dezvoltat urbanistic doar începând cu a doua jumătate a sec. al XIX-lea.
Ana Maria Crişan, specialist în heraldică, ne-a informat că actuala stemă este inspirată din stema mai veche a oraşului Diciosânmărtin (Târnăveniul vechi) din anii 1928-1936.
"În stema veche apărea doar leul afrontat, ca simbol al puterii, nobleţii sau al înţelepciunii şi focul, simbolul gazului metan prezent în zăcămintele zonei".
Stema actuală este creaţia lui Ion Petru Pop, şi respectă în general vechile însemne. Ca element de noutate, " forma scutului de fond a fost modificată, iar timbrul mural deasupra compoziţiei a fost şi el schimbat. Au apărut cerinţe noi, date de ridicarea oraşului la nivel de municipiu", a adăugat Ana Maria Crişan.
Toate amănuntele privind stemele localităţilor şi schimbările de heraldică se află sub jurisdicţia Comisiei Naţionale de Heraldică, instituţie de competenţa căreia ţine aprobarea noilor steme pentru localităţi, sau modifi
