Bun venit in era digitala! Vestea buna este ca e loc pentru toti, fara conditii fioroase care sa presupuna proceduri complicate de aderare, carantina prelungita (ca cele prin care am trecut in drumul spre Consiliul Europei, NATO sau Uniunea Europeana). Vestea proasta este ca a cincea litera din alfabet, "e", devenita emblema lumii virtuale, este una pretentioasa: vrea atentie permanenta. In e-lume informatia se transmite in timp real. Viteza de reactie este uluitoare. Webmasterul, acest Sfant Petru paznic la portile noii lumi, da utilizatorului harta care sa-l scoata din impas. Lumea cu "e"-ul despartit de restul elementelor prin cratima este populata mai dens in sferele de interes si are pete albe acolo unde furnizorii de informatii isi permit luxul sa ignore calatorul prin spatiile virtuale. Timisoara, ca oras ce se mandreste cu apetitul sau pentru noutate, este in fruntea e-citadelelor romanesti. Cel mai vizibil semn este acela de acces gratuit la Internet in cateva puncte de mare afluenta din Timisoara, marcate ca wireless zone. Nici nu trebuie sa apartii lumii digitale ca sa observi clientii cafenelelor din Piata Unirii cu laptopuri pe masa, cercetand spatiul virtual fara oprelisti. Apoi, odata intrat in e-lume, vezi din Timisoara tot ce vrei: administratia in contact cu cetatenii, universitatile in contact cu studentii si partenerii lor, firmele dinamice, organizatiile neguvernamentale constiente de necesitatea de a fi gasite inclusiv dupa secventa celor trei w care indica apartenenta la lumea virtuala. Partidele n-au prea tinut pasul cu vremurile: cu exceptia Partidului Democrat si a UDMR, toate filialele celorlalte formatiuni importante din Timis se multumesc sa existe pe paginile de Internet ale organizatiilor nationale. Comunicarea cu publicul sau cu proprii membri ramane pe seama mijloacelor clasice. Prin contrast, figurile publice semnificative au av