- Diverse - nr. 179 / 12 Septembrie, 2006 _ Interviu cu invatatoarea pensionara Maria Pop _ Pe interlocutoarea mea am cunoscut-o in urma cu cateva saptamani, in satul Urisiu de Jos, cu prilejul intalnirii fiilor acestei asezari muresene. O femeie energica, deschisa la vorba, motiv pentru care n-am ezitat s-o provoc la o scurta discutie. - Doamna invatatoare, din cate am aflat, aveti o indelungata activitate la catedra, ca fost dascal. Ar fi bine s-o cunoasca si altii. - Am inceput sa lucrez la varsta de 18 ani, ca suplinitoare, timp de un an, apoi m-am inscris la Institutul Pedagogic din Cluj-Napoca, invatamant fara frecventa, iar dupa absolvire am fost titularizata la Scoala din Urisiu de Jos, unde m-am impamantenit. - De-a lungul carierei de dascal ati pus creionul in mana multor elevi, care, astazi, au ajuns oameni la locul lor si de care, cred, va aduceti aminte cu bucurie. Va mai amintiti de cativa fosti elevi? - Imi aduc aminte de foarte multi fosti elevi. Astazi sunt in functii de raspundere in diferite localitati ale judetului. Cateva nume va dau, fara ca sa-i pot nominaliza pe toti, pentru ca sunt foarte multi si, daca nu se poate ca sa fie toti nominalizati, le cer scuze: Vasile Suciu, Aron Suciu, Gheorghe Neag, Marioara Neag, Simion Suciu, Vasile Badiu, Carolina Vasiu etc. De-a lungul celor 40 de ani petrecuti la catedra am avut copii buni si cei pe care i-am avut in clasa a VIII-a la Scoala Generala din Urisiu de Sus, unde am fost profesoara suplinitoare in ultimul an ca dascal, au intrat aproape toti la liceu sau la scoli profesionale. Sunt bucuroasa si multumita de copiii pe care i-am invatat. Deci, munca mea de 40 de ani n-a fost in zadar. - Va multumesc. MARIN CALDARARIU - Diverse - nr. 179 / 12 Septembrie, 2006 _ Interviu cu invatatoarea pensionara Maria Pop _ Pe interlocutoarea mea am cunoscut-o in urma cu cateva saptamani, in satul Uri