Desi problema retrocedarilor de bunuri preluate abuziv in perioada comunista s-a discutat in mod pregnant, ea trebuind sa fie solutionata mai ales odata cu intrarea Romaniei in UE, multi proprietari sunt nemultumiti de evolutia lucrurilor.
Aproximativ 99% din fostii proprietari care au fost deposedati abuziv au bunuri evaluate intre 50.000 si 300.000 de euro, iar marii proprietari nu reprezinta, numeric, decat un procent mic din totalul acestora.
�Opacitatea de �fenomen secret� dobandita de asa-numita �retrocedare de imobile confiscate abuziv� produsa in Romania acestor ani va afecta pentru multa vreme deopotriva asezarea sociala de la noi cat si principiul insusi de dezvoltare colectiva care, daca va exista, va fi supus deciziei deliberative a proprietarilor adeseori discretionari� a precizat pentru Wall-Street, Artur Silvestri, profesor de gestiune imobiliara si expertiza patrimoniala la Universitatea Francofona Internationala-Bruxelles, presedinte al Asociatiei Romane pentru Patrimoniu.
Putem vorbi despre o legislatie bizara a Romaniei in ceea ce priveste retrocedarile. Fostii proprietari au fost separati in doua categorii, in functie de data la care au facut cererea de retrocedare, astfel ca unii au dreptul sa intre in posesia bunurilor, altii sunt constransi sa aleaga intre proprietati �echivalente� si despagubiri.
Mai precis, ei pot apela la instanta CEDO, avantajati fiind cei care au dosarele complete si le depun la termen, marele dezavantaj reprezentand-ul perioada in care dosarul poate fi solutionat. Asa ca ori se inarmeaza cu multa rabdare, asteptand decizia CEDO, ori accepta sa primeasca actiuni de la Fondul Proprietatea, acestea sunt cele doua variante a proprietarilor de a reintra in posesia bunurilor detinute inainte de �89.
Dar lucrurile merg foarte greu, in cinci ani, Primaria Capitalei reusind sa rezolve numai 5101 din c
