Banca Nationala se confrunta cu o crestere prea rapida a creditului de consum, asa ca e putin probabil sa reduca dobanda de politica monetara.

Inflatia anualizata a continuat sa scada in august pana la un nou minim, de 6%, dar analistii nu cred ca este suficient pentru ca BNR sa treaca la o relaxare a politicii monetare prin reducerea dobanzii, ba dimpotriva.

Daca in lunile februarie si iunie banca centrala a majorat dobanda cu un punct, respectiv 0,25 puncte procentuale, incercand sa contracareze efectele majorarilor de preturi administrate si apoi sa anticipeze anuntata crestere a cheltuielilor bugetare, nu inseamna ca deflatia din august va incuraja BNR sa decida o reducere a dobanzii in sedinta de politica monetara de pe 27 septembrie.

De ce nu? In primul rand pentru ca BNR nu a reusit sa tempereze viteza de crestere a cererii de consum (10,9%) si, implicit, nici nu a adus dinamica produsului intern brut (7,4%) in zona potentialului de crestere neinflationista.

"Economia da semne de supraincalzire ca rezultat al efectelor intarziate ale relaxarii politicii monetare de anul trecut - reflectata in dobanzi real negative din martie 2005 pana in aprilie 2006 - dar si al scaderii de impozite si al relaxarii politicii fiscale", afirma Florin Citu, analist-sef al ING Bank.

La randul sau, Radu Craciun, analist-sef al ABN Amro, crede ca atat viteza de crestere a consumului privat, cat si cea a formarii brute de capital (11,9%) pe semestrul I arata ca politica BNR nu a fost nici pe departe suficient de stransa pentru a incetini cererea agregata.

Si totusi, exista optiuni in favoarea unei reduceri de dobanda, care sa puncteze evenimentul lunii august, in care scaderile de preturi au intrecut in premiera majorarile.

"Deflatia din august usureaza semnificativ sarcina BNR. Cred ca BNR va trebui cu mai mult curaj sa coboare rata dobanzii