Mircea Eliade spune undeva în "Memorii" că atunci când era tânăr se mândrea de faptul că el era doar la a doua generaţie de la "opincă", o afirmaţie cu atât mai surprinzătoare cu cât aparţine perioadei interbelice. Probabil că jumătate dintre români sunt prima generaţie de locuitori ai oraşelor, aşadar foarte aproape de o mentalitate tradiţionalistă care încearcă să înlocuiască "opincile", adică un mod de viaţă arhaic cu ceva nedefinit din punct de vedere al identităţii culturale. Tocmai de aceea tot mai mulţi orăşeni încearcă să-şi redefinească propriile valori prin raportarea la folclor. Târgu Mureşul are norocul de a avea o mişcare folclorică vie, puternică şi de viitor. Toate aceste calităţi le găsim în Ansamblul Artistic Profesionist "Mureşul".
Istoric
Ansamblul s-a constituit în anul 1956 şi este singura instituţie publică de spectacole cu profil folcloric din România în care funcţionează două secţii artistice, română şi respectiv maghiară. După cum ne-a declarat Titi Boantă, director al acestei prestigioase instituţii, "În repertoriul formaţiilor ansamblului se regăsesc atât învârtitele de pe Mureş, Târnave, Câmpia Transilvaniei, cât şi ceardaşul de pe Valea Nirajului sau Glodeni, dar şi virtuozitatea jocurilor din Banat, Sic, Moldova, Bihor sau Calata".
Artiştii ansamblului au reprezentat folclorul românesc sau maghiar în Europa (Ungaria, Franţa, Olanda, Belgia, Italia), Asia (Japonia, Taiwan), Africa (Egipt) şi S.U.A, ca să amintim doar câteva state.
Proiecte de viitor
Pentru a afla noile implicaţii şi perspective ale ansamblului, am purtat un dialog cu Titi Boantă (foto), directorul Ansamblului.
* Reporter: Domnule Titi Boantă, care a fost ultima manifestare artistică la care Ansamblul " Mureşul a participat?
Titi Boantă: Tocmai ne-am întors de la Piatra Neamţ, unde am participat la Festivalul "Toamnă Gârcineană"
