Tradiţia Bisericii spune că în anul 326, Elena, mama lui Constantin cel Mare, a plecat la Ierusalim pentru a căuta urmele lui Christos. A pus să se sape în dealul Golgotei, pentru a găsi crucea lui Isus. S-au găsit trei cruci: a lui Isus şi al celor doi tâlhari care au fost răstigniţi odată cu El. Nu ştiau care era crucea lui Isus; de aceea, au adus un orb şi l-au atins de toate cele trei cruci, la a treia cruce şi-a recăpătat vederea, şi aşa au cunoscut care era crucea lui Iisus. Acest eveniment îl descrie Eusebiu, istoricul primelor secole ale creştinismului, în Cartea sa, "Istoria Bisericească".

Crucea a fost înălţată printr-un ritual solemn la Ierusalim, pentru a putea fi văzută de credincioşi. Episcopul Macarie al Ierusalimului a fost cel care a oficiat acest evenimeni, alături de Împăraţii Constantin şi Elena.

Sfânta Elena a ridicat o biserică peste mormântul lui Iisus, şi o altă biserică la Bethleem, unde s-a născut Iisus Christos. Sfânta Cruce a fost aşezată într-o biserică nouă, la Ierusalim, unde a rămas timp de aproape 300 de ani.

Readucerea Crucii la Ierusalim

Cel de-al doilea eveniment sărbătorit astăzi este o continuare a istoriei Sfintei Cruci a Răstignirii. În sec. V-VI împeriul Bizantin a intrat într-un con de umbră din punct de vedere politic. Puterea militară a bizantinilor a scăzut simţitor în faţa atacurilor sistematice ale perşilor, aşa că Ierusalimul a fost cucerit în anul 614 de perşii conduşi de împăratul Cosroes, iar racla de argint care conţinea crucea lui Christos, a fost luată ca pradă de război.

Împăratul creştin de la Constantinopol, Heraclius, a încercat prin dialog să recupereze fără succes crucea de la perşi. În acest timp, la curtea lui Cosroes s-au produs neînţelegeri între fiii acestuia şi, într-o revoltă a celor doi fii, regele Cosroes a fost ucis. Heraclius a profitat de aceste dezbinări, a făcu