Legislaţia românească referitoare la actele de identitate ale unei persoane este cu mult mai rigidă şi mai complexă decât cea din alte ţări europene. Spre exemplu, în cazul persoanelor române căsătorite sau divorţate pe teritoriul altor state, transcrierea actelor ulterioare trebuie neapărat făcută şi în România. „Tot mai mulţi braşoveni au posibilitatea de a munci în străinătate, de a studia şi de a călători. Deci, este normal să crească şi numărul de căsătorii sau divorţuri ale cetăţenilor români pe teritoriul altor state. Problema intervine atunci când actele de căsătorie, pentru a fi valabile, ajung să fie transcrise în România. Simpla lor transcriere nu este suficientă pentru că în străinătate nu există rubrica «Numele purtat după căsătorie (divorţ)». Este un caz în care actele româneşti se dovedesc mai riguroase, mai complete, această rubrică fiind considerată esenţială pentru calitatea civilă a unei persoane”, ne-a declarat Gabriela Ungureanu (foto medalion), director executiv al Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanei Braşov. În străinătate, actele legate de căsătorie sau divorţ nu au fost modificate, aşa cum s-a făcut în România cu certificatele de naştere din Franţa şi Spania. „De aceea a fost necesar un efort legal care s-a concretizat în adresa Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor şi care a intrat în aplicare începând din data de 1 martie 2006. Dacă şi căsătoria şi divorţul s-au produs în străinătate, cu un singur demers se rezolvă transcrierea acestor acte, menţiunea făcându-se pe marginea actului de naştere”, a mai spus Gabriela Ungureanu. La transcrierea actelor de căsătorie sau de divorţ se vor da declaraţii pe proprie răspundere a ambilor soţi din care să rezulte clar numele purtat ulterior. În acest an, la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanei Braşov au fost transcrise, în primele 8 luni ale anului, 139 de certificate de naşt