Ziua Crucii. Este termenul popular pentru marea sărbătoare creştină a Înălţării Sfintei Cruci. Descoperită la Ierusalim de împărăteasa Elena, mama împăratului bizantin Constantin cel Ziua Crucii. Este termenul popular pentru marea sărbătoare creştină a Înălţării Sfintei Cruci. Descoperită la Ierusalim de împărăteasa Elena, mama împăratului bizantin Constantin cel Mare, Crucea Mântuitorului a devenit simbolul sacru al legăturii noastre cu Iisus Hristos, taina mântuirii şi pecetea credinţei. Astăzi este mare zi de post. şi nu se mănâncă nimic ce are cruce: usturoi, nucă, perje. La biserică se fac praznice şi se dau de pomană ulcele noi, pline cu apă curată, miere sau mied, împodobite cu fir roşu la toartă şi acoperite cu un colăcel sau un covrig şi o lumânare. Acestea se împart în special la casele cu copii. Acolo unde nu sunt copii, se dau căni sau vase mai mari. Se spune că de Ziua Crucii se închide pământul. Până de Alexii (17 martie), gângăniile şi târâtoarele vor rămâne pe pământ. şerpii se adună pe un vârf de munte sau într-un aluniş. Aceia care au muşcat un om nu mai au voie să intre în pământ - sunt condamnaţi să se târască la lumină şi să moară. De Ziua Crucii nimănui nu îi e îngăduit să omoare şerpi. De aceea, se mai numeşte şi Ziua şarpelui. În popor se crede că în această zi începe toamna. şi culesul viilor. Iar ca datină, se ştie: nu se culeg strugurii de pe ultimul buştean al viei, aceştia fiind lăsaţi ca ofrandă lui Dumnezeu sau păsărilor cerului.

Tăieţei cu legume

Pentru 4 porţii

Ingrediente: 200 g mazăre congelată, 200 g porumb din conservă, 200 g morcovi, 5 linguri ulei, 1/4 l supă de legume (instant), 2 cepe, 500 g tăieţei de casă (fără ou), sare, piper.

Mod de preparare: Din coca de tăieţei se modelează peştişori care se lasă să se usuce. Se decongelează mazărea. Morcovul se curăţă, se spală şi se taie în rondele. S