Congresul European de Istorie a Religiilor va avea loc la Bucuresti, in perioada 20-23 septembrie. Deschiderea oficiala va avea loc la Ateneul Roman, pe 20 septembrie dimineata, in prezenta presedintelui Traian Basescu (Congresul se desfasoara sub inaltul patronaj al Presedintiei). Lucrarile propriu-zise se vor desfasura, de regula, la Universitatea Bucuresti, dar unele sectiuni vor avea loc la Palatul Cotroceni si la NEC. Importanta acestui congres depaseste cadrele unei reuniuni strict stiintifice. Prezenta la Bucuresti a peste 250 de personalitati de rang mondial confera si Romaniei un excelent prilej de afirmare culturala. inainte de inceperea congresului, revista Observator cultural publica un interviu in exclusivitate, realizat prin e-mail, cu Andrei Oisteanu, presedintele Asociatiei Romane de Istorie a Religiilor si profesor asociat la Centrul de Studii Ebraice (Universitatea Bucuresti).
Cum a ajuns Romania sa organizeze Congresul European de Istorie a Religiilor?
intrebarea e buna, pentru ca ea contine sugestia (corecta!) ca acest statut nu e usor de obtinut. Este o concurenta notabila si, odata ales, locul capata un binemeritat prestigiu. Situatia alegerii Romaniei este oarecum paradoxala. Spre deosebire de alte tari europene, in Romania nu exista o catedra de istorie a religiilor si nici un institut de profil. Totusi, la sfirsitul anilor ’90, s-a infiintat Asociatia Romana de Istorie a Religiilor (ARIR). impreuna cu Facultatea de Istorie de la Universitatea bucuresteana, ARIR a intemeiat Centrul de Istorie a Religiilor. in 2001, ARIR a fost admisa ca membru plin al European Association for the Study of Religions, iar in 2005 in International Association for the History of Religions. Romania este prima tara din Europa Est-Centrala care organizeaza un congres de istoria religiilor, fiind si tara organizatoare cel mai recent admisa in foruri
