Istoria satului Greci din nordul Dobrogei este strans legata de o comunitate de italieni care s-a constituit la poalele Muntilor Macin in urma cu mai bine de o suta de ani. Micutul sat de agricultori din vecinatatea actualului oras Macin a fost invadat, peste noapte, de zeci de familii de italieni. Autoritatile de atunci au acceptat ca peninsularii sa ciopleasca blocurile masive de de granit de pe vaile Suluc si Serparul. Localnicii spun ca autoritatile ar fi anuntat ca au venit in sat mestesugari greci renumiti pentru talentul lor in modelarea granitului, o roca foarte dura. Pentru ca italienii au fost perceputi a fi greci, satul actual, care numara 5.630 de suflete, a fost botezat cum altfel decat... Greci. Bastinasii si-au dat seama ca nu era vorba de greci mult mai tarziu, atunci cand italienii si-au construit o biserica in sat care nu semana cu a lor, fiind una catolica. Fabrica de pavele de la Suluc In urma cu un secol, asezarea Greci era recunoscuta ca un puternic centru industrial. Din valea Suluc, unde lucra aproape intreaga suflare a satului, plecau zilnic carele care gemeau sub povara blocurilor de granit. Erau blocuri de piatra fasonate de italieni si de localnici, blocuri care se mai intalnesc si astazi pe unele strazi din vechile orase. Se spune ca italienii de aici si din alte cateva comunitati, tot de peninsulari, din Dobrogea ar fi contribuit la scoaterea din praf si din noroi a targurilor de altadata. Pana la inventarea asfaltului, a existat front destul de lucru pentru pietrarii italieni si romani din Greci. Serparul a cucerit Munchenul Comunitatea de pietrari din Greci a avut mai multe momente de cumpana. Bunaoara, in urma cu patru decenii, cand asfaltul a cucerit lumea, mestesugul de pietrar nu mai avea pret. Cum-necum, pietrarii din Greci au gasit unde sa-si vanda marfa. Autoritatile din Germania au apelat la ei pentru a le livra blocuri