Un succes al didacticii româneşti de după 1990 este revenirea la manualele alternative, la toate ciclurile de învăţământ. Un manual bun pentru ciclul primar este Limba română. Citire. Comunicare. Lectură, Clasa a II-a, apărut la Editura Aramis. Autori: regretata Marcela Peneş, o dăscăliţă profund devotată învăţământului primar românesc şi prof. Vasile Molan, autorul unor cărţi şi articole metodice, precum şi al unor antologii şcolare cunoscute şi utilizate de către învăţători la clasă.
Totuşi în manualul amintit la p. 107 e prezentă o eroare de istorie literară. Poezia Primăvara de Gheorghe Tăutu este atribuită lui Vasile Alecsandri.
Gheorghe Tăutu (1823-1885) - poet din epoca postpaşoptistă este puternic influenţat de poezia patriotică şi de militantismul politic al poetului Deşteptării României. Chiar versurile satirice apreciate în epocă reiau situaţii şi teme din comediile şi vodevilurile lui Vasile Alecsandri. Elogiat în prima istorie a literaturii române - Conspect asupra literaturii române şi literaţilor ei de la început şi până astăzi în ordine cronologică de Vasile Gr. Popu, Bucureşti, 1875, este prezentat ironic în majoritatea istoriilor literare îndeosebi în cea a lui G. Călinescu.
La Gh. Tăutu, poezia Primăvara este un fals pastel, pentru că revenirea anotimpului renăscător şi dătător de speranţă este salutată şi cu nădejdea unirii românilor: "Dar la anul primăvară,/ Pe români tu să-i găseşti,/ înfrăţiţi şi în hotară,/ Şi-n munţi, câmpi şi unzi cereşti;/ Şi, românii fraţi c-o ţară/ Cântând viu necontenit:/ Salutare, primăvară/ Frumos timp, bine-ai venit!" Ultimele versuri sunt refrenul celor opt strofe octave din poezia lui Gheorghe Tăutu. Este semnificativ că în ultima octavă refrenul "Salutare primăvară! Timp frumos, bine-ai venit", este modificat cu o inverisune. Frumos timp, bine-ai venit, pentru a marca trece
