Obsesiile dau o dexteritate de motociclist pe streasina ratiunii.
O flama aresteaza mintea ingustata a obsedatului si o invata sa forteze intr-o singura directie. Nimic nu poate pune capat vitezei si preciziei cu care obsedatul gaseste, mereu, oricare ar fi riscurile, drumul spre tinta. Obsedatul e un precis, deformat si arogant. El exclude dreptul la realitate al realitatii si ii prescrie, prin orice mijloace, conturul unei fixatii.
In cazul fostului Partid National Liberal, actual centru de operatii anti-Basescu, obsesia a trecut pragul care desparte aversiunea de rautate directa. Imbiat de luciferismul pomadat al lui C.P. Tariceanu, PNL a devenit vinator de complici imaginari si sabotor de institutii.
Aceasta cadere in vandalism de stat a culminat, zilele trecute, cu demiterea lui Teodor Baconschi, un diplomat si un om de cultura stralucit. Baconschi purta, fara sa stie, vina fatala de a sta la dreapta ministrului de Externe, Mihai Razvan Ungureanu.
Povestea acestei demiteri obscene nu se poate sprijini pe justificari rationale. Baconschi e singurul diplomat roman respectat de la Vatican (unde a facut opera de reprezentare ireprosabila) la portarul Ministerului de Externe (unde a servit discret si competent, reparind punti care fac din Podul Grant o scobitoare in ocean).
Insa Baconschi nu e membru de partid si e, deci, nemanevrabil. In plus, Baconschi devenise indispensabil ministrului de Externe, ca arhitect de relatii si organizator intern. La rindul sau, ministrul de Externe nu a inteles sa se inroleze in obsesia anti-Basescu, stare transformata de primul-ministru si partidul sau in program de guvernare.
In iulie, cind Tariceanu a comutat pe hitul tembel „Hai acasa, din Irak!“, operatia s-a petrecut in executia lui Teodor Atanasiu, ministrul Apararii, figura de pres paduros si recunoscator.
