În 1993, cînd a publicat The Virgin Suicides/Sinuciderea fecioarelor - primul său roman (tradus, iată, actualmente, şi la noi*) - " Jeffrey Eugenides nu reprezenta, pentru critica americană, un nume de referinţă. Născut în 1960, la Detroit, într-o familie de emigranţi greco-irlandezi, scriitorul aparţine primei generaţii (din mixtul şi complicatul său clan) naturalizate peste Ocean. Primeşte o educaţie notabilă (BA - magna cum laude - la Universitatea Brown şi MA la Stanford), începînd, relativ devreme (în anii optzeci), să redacteze povestiri pe care le tipăreşte, uneori, în reviste prestigioase (de acum datează nuvelele Air Mail/Poşta rapidă, Ancient Myths/Mituri străvechi şi Early Music/Muzică timpurie). Totuşi, el reuşeşte să capteze atenţia cercurilor literare de elită din Statele Unite abia cu amintitul roman ce produce, practic instantaneu, în ciuda dimensiunilor reduse şi a structurii narative puţin cam prea sofisticate, un val de aprecieri exegetice autorizate. Lucru şi mai interesant, după apariţia primelor ediţii din The Virgin Suicides, se constituie, treptat, grupuri masive de admiratori ai autorului în întreaga lume, care discută, pe diverse site-uri, despre roman şi îi comentează posibilele semnificaţii ascunse. Ei vin cu ipoteze interpretative neobişnuite, surprinzîndu-l adesea pe scriitor, dar şi pe comentatorii săi. Textul lui Eugenides îşi păstrează astfel dinamismul şi supleaţea, oferind mereu noi perspective. Acest veritabil tsunami de simpatie culminează cu regizarea, în 1999, a unui film (de către celebra Sofia Coppola) axat pe tragedia fetelor Lisbon (cu Kathleen Turner şi Kirsten Dunst în rolurile principale), film care îl impune definitiv pe Jeffrey Eugenides pe scena culturală internaţională.

O traiectorie biografică neaşteptată pentru cineva care, în studenţie, nu ştia încă foarte precis, după propriile mărturisiri, spre ce fo