O treime din populatia Romaniei (6 milioane de persoane) va beneficia, in iarna, de ajutoare pentru incalzire. Guvernul va cheltui 10.000 de miliarde de lei vechi pentru a acoperi in proportie de 10-100% facturile romanilor cu venituri lunare de pana la 5 milioane de lei net pe membru de familie. Spre deosebire de anii anteriori, cand beneficiarii de ajutoare erau foarte atent selectionati, pentru ca statul sa nu arunce banii unor pseudosaraci, in acest an fondurile publice vor fi repartizate cu generozitate. Normele metodologice Potrivit normelor metodologice de aplicare a ordonantei guvernamentale prin care se instituie ajutoarele de caldura, supuse recent dezbaterii publice de catre Ministerul Muncii, potentialii beneficiari ai acestui tip de sprijin vor trebui sa completeze declaratii pe propria raspundere in care sa-si mentioneze veniturile permanente nete realizate in familie. In categoria acestor venituri se inscriu: salariul si alte drepturi salariale, pensiile (de stat, militare si pentru agricultori), indemnizatiile (pentru maternitate, pentru nevazatori, pentru incapacitate temporara de munca, pentru revolutionari etc.), alocatiile de stat pentru copii, bursele elevilor si studentilor, ajutorul special pentru persoanele cu handicap, bunurile mobile si imobile aducatoare de venituri nete, veniturile nete din dobanzi, dividende, parti sociale, din activitati nepermanente etc. Prin acest sistem de distributie a ajutoarelor, banii statului ar putea ajunge nu numai la cetatenii care lucreaza la negru (avand trecut pe cartea de munca doar salariul minim pe economie), ci si la alte persoane care nu apartin categoriei saracilor. Concret, se poate intampla ca unii solicitanti de ajutoare care isi declara venituri mici sa detina in fata blocului masini ultimul racnet, sa poata plati facturi astronomice la furnizorii de telefonie mobila sau sa aiba mai multe apa