Comuna Solovăstru s-a alăturat comunităţii Văii Gurghiului, chiar dacă la capitolul tradiţii păstrate, nu mai stau chiar aşa de bine, din cauza influenţei oraşului Reghin de care sunt foarte aproape. Cu toate acestea, casa ţărănească amenjată de cei din Solovăstru conţine obiecte tradiţionale vechi de peste 120 de ani.

Vasile Şerbănaţi, împreună cu soţia, au acceptat provocarea de a ne prezenta şi explica ce este fiecare obiect, cum a fost făcut şi cât de vechi este. Au început cu un costum popular de femeie şi bărbat, vechi de peste 120 de ani, ţesut din fir de lână şi cânepă, făcut manual şi care a fost păstrat atâta amar de ani fără naftalină, ci doar cu frunze de nuc şi rămurele de busuioc. Pereţii gospodăriei alegorice au fost umplute cu farfurii şi blide de lemn, în jurul cărora au fost agăţate tindeie ţesute, tablouri şi icoane. Patul de zestre pus în casa dinainte, masa cu scaune din lem, lipideiele alese, canapeiul şi războiul cu sucală, caier şi vârtelniţă nu au lipsit nici ele din această gospodărie. Ineditul standului Solovăstru a fost leagănul autentic, cioplit din lemn, portul popular pentru joc vechi şi acesta de peste 100 de ani, desagii şi litra cu cucuruz. "Îmi povestea bunica mea că atunci când eram mic, nu mă putea căra în braţe până la târg că eram foarte greu. Mă lua şi mă băga în desaga din spate, iar în cea din faţă punea două pâini sau un sfert de ulei, şi mă ducea aşa", spune Vasile Şerbănaţi, mândru de standul pe care l-a amenajat împreună cu alţi câţiva consăteni.

Comuna Solovăstru s-a alăturat comunităţii Văii Gurghiului, chiar dacă la capitolul tradiţii păstrate, nu mai stau chiar aşa de bine, din cauza influenţei oraşului Reghin de care sunt foarte aproape. Cu toate acestea, casa ţărănească amenjată de cei din Solovăstru conţine obiecte tradiţionale vechi de peste 120 de ani.

Vasile Şerbănaţi, împreună cu soţia, au a