Spiritul balcanic si mirajul EuropeiSpiritul balcanic si mirajul Europei Cata odihna ingaduitoare, ce lene levantina si cata voluptate in balcanitatea cu care te imbiba orice lectura din Anton Pann!
Si ce savuros aluat de contradictii in epicureul arondat Bisericii, iubaretul cantator in strane, acest melancolic jovial, stralucitor negutator de vorbe-mpodobite (grec dupa mama), cunoscator perfect de limba romana (aroman pe linie paterna), desi nascut la Sliven in Bulgaria, numindu-se in acte ca un personaj din commedia dellâarte: Antonie Pandoleon Petroveanu!
Si ce viata ca un scenariu de road-movie, de la alfabetul invatat in Tirgul Slivinului la coristul din Chisinau si, apoi, de la biserica Olari pana la proprietarul de tipografie si profesorul de muzichie inmormantat in curtea bisericii Lucaci in 1854, trecand prin casatorii si divorturi cu episoade rocambolesti (cantaret la biserica Buna Vestire din Ramnicu-Valcea, se indragosteste de Anica, nepoata staretei Platonida de la Manastirea Dintr-un Lemn, trecand muntii pe la Rucar spre Brasov cu fata deghizata in flacau), cu statut de elev la... 36 de ani, pana la capodopera care este Povestea Vorbii, unde Eminescu vedea mai mult spirit si talent decat la o suta de "ofticosi care fac astazi esprit prin gazete".
Constantin Mohanu a avut buna idee sa adune intr-o carte intitulata "Anton Pann. Intre spiritul balcanic si mirajul Europei", vreo 80 de personalitati literare de diverse calibre - Bolintineanu, Alecsandri si Ion Rotaru, Blaga, Arghezi, Nichita Stanescu, Leonid Dimov si Ion Horea, G. Calinescu, E. Papu, Serban Cioculescu si Alex Hanta, I.L. Caragiale, Iorga si Adrian Paunescu etc. - intr-o crestomatie utila si atragatoare. (Pacat de corectura lamentabila: Editura Ager). Un mozaic de abordari si concluzii indeajuns de pitoresc pentru ca - in plina campanie de europenizare - sa ne spore
