Timp de două zile, între 16 şi 17 septembrie, la Târgu Mureş, Sighişoara şi Reghin s-a desfăşurat, un ciclu de manifestări cu caracter specific, dedicate acestui eveniment cu semnificaţie europeană. Organizate de Muzeul Judeţean Mureş, cu sprijinul Bibliotecii Judeţene şi al Consiliul Judeţean Mureş, manifestările de la Târgu Mureş s-au desfăşurat în Cetatea Medievală şi la Palatul Culturii.

Urmele de locuire umană din această zonă se pierd în negura timpului, iar vestigiile descoperite arată că în acest areal s-a desfăşurat o bogată viaţă economică şi socială. Referindu-ne însă strict la apariţia şi dezvoltarea Târgu-Mureşului, ca oraş medieval, ar trebui să începem cu anul 1300 ca punct de reper, moment în care localitatea era menţionată într-un document al călugărilor franciscani sub numele de Novum Forum Siculorum. Sub aceeaşi denumire de Târg al Secuilor, oraşul a fost menţionat apoi în mod repetat în anii 1316, 1332 în registrele de dijme papale, denumirea oraşului impunându-se ca atare. Din 1616, Târgu-Mureşul a devenit oraş liber regesc, iar aici au avut loc câteva Diete importante. Spre exemplu cea din 1571, care a proclamat libertatea confesională într-o epocă în care Europa Occidentală era marcată de războaie religioase.

În Cetatea medievală

Din păcate, la aceste manifestări menite să pună în valoare nu numai obiectele de patrimoniu existente în cadrul Muzeului, dar să arate în primul rând dimensiunea europeană a oraşului, prezenţa din partea unor autorităţi locale – spre exemplu Primăria – a fost inexistentă, fapt de altfel remarcat şi de Emil Groza, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mureş. Acesta a mai ţinut să menţioneze eforturile materiale făcute de Consiliul Judeţean în scopul punerii în valoare a obiectelor de patrimoniu expuse şi sprijinul constant de care s-a bucurat şi se va bucura şi în viitor Muzeul Judeţean din partea