SATUL KITSCH Unde ne este satul romanesc? A fost colectivizat! Apoi s-a mutat la bloc.
Taranii nostri, atat de frumosi in tablourile lui Grigorescu, s-au mutat pentru o vreme la cooperativa. Apoi la oras. Un car cu boi am vazut in vara aceasta in Bucovina. Nu credeam ca voi avea ocazia sa trec pe langa asemenea personaje de tablou. Si totusi mai exista... Cateva zone.
In rest, satul romanesc este o toapa sinistra. Colectivizarea, industrializarea fortata si urbanizarea au dus la dezradacinarea taranului, care si-a pierdut in timp identitatea. Comunismul a inbolnavit spatiul rural.
TOAPA DE IERI. Navetismul, stramutarea la oras si interzicerea practicilor religioase au bulversat taranul roman, care de cele mai multe ori nu a avut curajul si forta necesara sa protesteze. Tinerii activisti de partid din anii â50 au fost primele toape ale satului romanesc. Cei care defilau mai tarziu in Dacii negre cu numar din trei cifre prin Bucuresti.
TOAPA DE AZI. Dupa 50 de ani de comunism, intr-o tara saracita material, spiritual si moral, romanii nu mai stiu sa-si respecte satul. Arivisti mai vechi si mai noi, cu o sete cumplita de opulenta, se intrec in generalizarea fenomenului kitsch.
Am ras intr-o zi cand, trecand cu masina printr-un sat de campie, am vazut o duduie luptandu-se cu hartoapele de pe marginea drumului. Pantofii ei albi cu tocuri cui intrau in tarana moale de dupa ploaie. Era normal! Mergea prin santul de la marginea soselei. O incomoda si fusta scurta... Oare sa rad sau sa plang? Am vazut multe alte variante din aceeasi categorie, in toata tara. Foarte amuzante au fost alte perechi de tocuri in nisipul de pe strazile din Sfantu Gheorghe, oraselul de pe malul bratului Dunarii cu acelasi nume. Sau pe plaja, in Vama Veche, unde o alta duduie dintr-un alt sat ajunsese din curiozitate. Cauta piscina si discoteca, imbracata in roz, cu ac
