de euro. Situaţia este asemănătoare şi în celelalte ţări europene. "Piaţa de suveniruri este estimată la circa un milion de euro anual în România, cam o zecime din cât ar putea fi", spune de euro. Situaţia este asemănătoare şi în celelalte ţări europene. "Piaţa de suveniruri este estimată la circa un milion de euro anual în România, cam o zecime din cât ar putea fi", spune Traian Bădulescu, ofiţer de presă al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism. Potrivit acestuia, industria de profil are un potenţial foarte mare, în contextul în care numărul turiştilor străini care vin în România creşte de la an la an.

"Numai anul trecut au venit cam un milion de turişti străini. Dacă ar cheltui fiecare minimum zece euro, atunci ne dăm seama cam cât ar putea fi această piaţă", explică Bădulescu.

În cele câteva magazine de artizanat din Capitală nu găseşti decât obişnuita păpuşă îmbrăcată în costum naţional pe a cărei bandă tricoloră scrie România, icoane cu baterie şi beculeţe electrice şi bibelouri reprezentându-l pe Dracula. Străinii sunt fascinaţi de Casa Poporului, de Ateneul Român, de clădirea CEC-ului sau de Palatul şuţu. Din păcate, nici una dintre aceste clădiri nu are o machetă într-un magazin de suveniruri. Casa Poporului este a doua cea mai mare clădire din lume, după Pentagon. Dar nu s-a gândit nimeni să fructifice acest lucru. Legat de clădirea-mastodont se găsesc, eventual, câteva vederi, şi asta dacă ştii unde să cauţi. În schimb, într-un magazin de profil din Bucureşti s-ar putea să ai surpriza să găseşti o machetă a Turnului Eiffel. Nu mai departe, la Budapesta, turiştii pot cumpăra în miniatură întregul oraş prin care trece Dunărea sau machete ale celor nouă poduri. În centrul istoric al Bucureştiului au supravieţuit magazine pe a căror firmă scrie "Cadouri" sau "Amintiri", unde se mai pot găsi marame, ii ţesute de mână sau măşti confecţionate de