Nu mai incape nicio indoiala! Viitorul apartine filmelor de animatie.

Si asta pentru ca rata de transfer intre ideile geniale ale creatorilor si executie este maxima! „Actorii“ joaca impecabil, decorurile sunt perfecte, nu exista locatii de filmare imposibile, vremea nu poate sa incurce socotelile nimanui, singurul criteriu este durata procesului, care depinde doar de numarul de kilobiti pe care producatorii il au la dispozitie.

Asa s-a ajuns ca marile productii de desene animate sa nu mai aiba, practic, nimic in comun cu Mickey Mouse, Donald sau Bambi. De mult acest gen de filme nu se mai adreseaza exclusiv copiilor. Marea provocare a scenaristilor este sa obtina un target extins de la 3 la 90 de ani.

Sa realizeze filme suficient de frumos colorate ca sa placa celor mici si cu dialoguri pentru cei mari, dar suficient de ne-criptate astfel incat sa nu-i plictiseasca pe pici. Din acest motiv, probabil, filmele de desene animate nu pun mare pret pe povestile de iubire si aproape deloc pe chestiunile legate de sex.

In aceste conditii, era evident ca noua productie a celor de la Pixar - „Cars“ - va fi un succes de proportii. Daca iei filmul la bani marunti, te ingrozeste simplitatea elementelor componente. Povestea este clasic americana: aflat in drum spre o mare competitie, eroul principal este retinut intr-un loc uitat de lume si orice minut de intarziere poate fi fatal.

Celor de-acolo nu le pasa insa de acest aspect si il forteaza sa presteze munca in folosul comunitatii. Pas cu pas, el reuseste sa cucereasca intreaga comunitate locala si insusi judecatorul care il condamnase, candva un mare campion, se reintoarce dupa multi ani in arena, pentru a-i fi aproape.

Eroul nostru castiga competitia in uralele multimii si spre fericirea noilor sai prieteni, al caror orasel este readus in prim-plan.

F