De circa doua luni, bancile comerciale au inceput sa se intreaca in oferte cat mai atractive la depozitele atrase, dupa o lunga perioada in care dobanzile se aflau la limita inflatiei sau chiar sub ea, ceea ce avusese ca efect o scadere consistenta a economisirii.
Aceasta noua politica este cauzata de explozia creditarii, iar bancile nu mai dispun de lichiditati care sa le permita sa alimenteze pofta de consum a romanilor.
Concurenta dintre banci a fost cauzata si de politica monetara a BNR. Daca in 2005 a fost nevoita sa scada dobanzile pentru a limita intrarile de "bani fierbinti", efectul fiind unul de crestere exploziva a creditarii, consumul limitand evolutia dezinflatiei, anul acesta banca centrala a inasprit viata bancilor, majorandu-le nivelul rezervelor minime obligatorii in lei si valuta, ridicand in acelasi timp dobanda de politica monetara de la 7,50%, la inceputul anului, la 8,75%, in iulie.
Pe acest fond, dobanzile platite clientilor au depasit nivelul de 7%/an, pentru scadentele mai mari de trei luni, existand banci care remunereaza depozitele chiar si cu 9%/an pentru perioade de peste un an.
In prezent, tot mai multe banci au inceput sa garanteze nivelul dobanzii pana la scadenta, pentru a stimula economisirea, oferind clientului posibilitatea de a-si calcula castigul, in acelasi timp el fiind protejat de eventualele scaderi ale dobanzilor.
Joia trecuta, BNR a vandut certificate de depozit cu scadenta la trei luni in valoare de 1,125 miliarde de lei, atragand doar 57% din ofertele celor 11 banci participante la licitatie, care s-au ridicat la 1,77 miliarde de lei. Dobanda maxima acceptata a fost de 8,74%/an, iar cea medie de 8,65%/an.
Decizia BNR de a refuza ofertele care au depasit nivelul de 8,75% indica faptul ca la sedinta Consiliului sau de Administratie din 27 septembrie nu vom asista la o modificare a dobanzi
