arătat rezervată faţă de referendum, abţinându-se să-l recunoască, de teama de a nu se singulariza în faţa refuzului categoric exprimat de statele UE şi SUA de a accepta acţiunea arătat rezervată faţă de referendum, abţinându-se să-l recunoască, de teama de a nu se singulariza în faţa refuzului categoric exprimat de statele UE şi SUA de a accepta acţiunea autorităţilor separatiste de la Tiraspol. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-a limitat să declare că rezultatul acestuia a fost o reacţie la "blocada" instituită de autorităţile de la Chişinău şi a exprimat speranţa că "va triumfa bunul-simţ" şi vor fi create condiţiile pentru a se reveni la masa negocierilor în vederea soluţionării problemei transnistrene.

Rezultatele referendumului, primite cu simpatie la Moscova

În opinia politologilor, acestea pot fi folosite "pentru a spori presiunea asupra Republicii Moldova şi a o forţa să semneze un plan Kozak modernizat, care va consacra prezenţa militară a acesteia în Transnistria". În plus, rezultatele referendumului transnistrean, ca şi ale celui din Osetia de Sud, anunţat pentru noiembrie, cu rezultate previzibile, pot fi folosite în viitor de Moscova în sprijinul poziţiei sale în contactele cu Occidentul. În opinia politologului rus Serghei Markov, referendumul din Transnistria nu va avea niciun fel de urmări imediate, însă "va prinde bine Rusiei, în cazul în care se va ajunge la recunoaşterea provinciei Kosovo".

Moldovenii se "românizează"

Într-un comentariu difuzat de RIA Novosti se menţionează că, în prezent, "este cu mult mai real pericolul înghiţirii Transnistrei nu de către Rusia, ci de către România vecină (împreună cu Moldova)". În acest sens, este citată opinia liderului comunităţilor ruseşti din Republica Moldova, Valerii Klimenko, potrivit căreia se desfăşoară "o activitate totală de înghiţire a Moldovei