S-au implinit zilele acestea, la 17 septembrie, 150 de ani de la nasterea lui Moses Gaster, a carui contributie la studiul si sistematizarea literaturii populare romane si, in egala masura, la popularizarea ei in lume a fost rasplatita de Academia Romana prin acordarea titlului de Membru de Onoare. Mult mai multe nu se cunosc, in general, in Romania despre aceasta personalitate, autor al primului studiu stiintific si al primei incercari de sistematizare a folclorului literar romanesc prin revolutionara sa Literatura populara romana, publicata la doar 27 de ani. Poate o anecdota despre o expulzare hotarata de un prim-ministru liberal, iritat ca rezultatele cercetarilor sale etimologice au fost spulberate de un prea tanar si necrutator confrate. E poate o informatie destul de ciudata ca promitatorul folclorist roman a ajuns Mare Rabin al evreilor sefarzi din Marea Britanie. Cel pe care il omagiem acum s-a nascut la Bucuresti intr-o ilustra familie de evrei pamanteni, stabiliti in tara pe linie paterna la sfarsitul sec. al XVIII-lea. Tatal savantului, cunoscut in cercurile elitei bucurestene, a fost ani indelungati consulul Olandei. Mama sa, in schimb, se nascuse la Berdicev, in Rusia, intr-o familie hasidica, ramura colaterala a familiei celebrului pianist Arthur Rubinstein. Membrii familiei Gaster s-au remarcat in sanul comunitatii evreiesti drept ctitori de sinagogi si fondatori de scoli. Baietii consulului, cu exceptia fiului cel mare, Moses, au absolvit scoli superioare bucurestene, familia mandrindu-se astfel cu un avocat, un medic si un inginer. Moses avea sa aleaga alt drum. Elev al liceelor "Matei Basarab" si "Sf. Sava", ia lectii de ebraica in particular cu ebraisti celebri si este un client fidel al anticarilor Pinath si Zwibel, pe ale caror rafturi descopera primele culegeri de basme, snoave si cantece populare romanesti. Spre deosebire de fratii sai mai mic