- Pastorii de la poalele Parangului uita, incet, incet, datinile strabune - Din cauza ca proprietarii multor terenuri nu permit accesul turmelor, transhumanta incepe sa se piarda - Mult turme stationeaza in acelasi loc tot anul, chiar si in timpul iernatului - Ciobanii vand branza oilor, dar au umplut magaziile cu lana pentru ca e prea ieftina O comunitate formata din pastori si "cotetari" Novaci - localitate asezata la poalele Parangului, de o parte si alta a Gilortului - a devenit de-a lungul catorva sute de ani un simbol al pastoritului in Oltenia. Directorul de la Casa Oraseneasca de Cultura, prof. Constantin Darvareanu, a explicat cum a aparut localitatea Novaci. Prima atestare a localitatii dateaza din 9 mai 1502. Atunci Novaciul - care inseamna "populatie bastinasa" - era desfasurat pe malul drept al Gilortului. Activitatea de baza a novacenilor era agricultura si crescutul animalelor si pasarilor pe langa casele lor: vaci, porci, pasari. Incepand cu 1784, cand dupa rascoala lui Horea, Closca si Crisan situatia romanilor se inrautatise in Ardeal, comunitati intregi din marginimea Sibiului s-au mutat in Regat. Acestia s-au asezat in Valcea la Vaideeni, iar cei mai multi la Novaci, pe malul stang al Gilortului. Sibienii au adus cu ei traditia pastoritului. Acestia i-au poreclit pe localnici "cotetari", pentru ca aveau numai animale de cotet sau grajd si o lunga perioada din istoria locului nu-si lasau feciorii sau fecioarele sa se casatoreasca cu copiii romanilor bastinasi. Cu timpul, sibienii si-au impus insa traditiile si cultura in comunitatea localnicilor. Obiceiurile ciobanilor, uitate in lada de "zestre" In aceasta perioada a anului ciobanii si turmele lor incep sa coboare de la munte pentru iernat. Pastorii predau oile proprietarilor acestora, fac socotelile, primesc banii sau o parte, daca au mai luat, si apoi "mer' acas'" la ei. Dar acesta e