BNR a gasit solutia sterilizarii ieftine a lichiditatilor de pe piata: in loc sa se mai complice cu operatiuni de piata si sa plateasca dobanzi costisitoare de pana la 8,75% pe an, pur si simplu a blocat o parte mai mare din banii bancilor prin majorarea rezervelor minime obligatorii (RMO) incepand din august, platind dobanzi de numai 1,9% la lei, 0,95% la dolari si 0,7% la euro.
Astfel, dupa sase luni la rand in care s-a luptat sa absoarba excesul de lichiditate din piata mentinand stocul sumelor atrase in jurul a 20 de miliarde de lei (5,7 mld. euro), la sfarsitul lui august BNR mai avea in stoc numai 7,3 mld. lei (2 mld. euro), sub forma depozitelor pe o luna. Cat despre stocul de certificate de depozit la trei luni, acesta a ajuns la zero, in conditiile in care in august banca centrala nu a vandut niciunul.
Motivul? In august, au intrat in conturi la BNR 20% din pasivele in lei ale bancilor, in loc de 16%, respectiv 40% din pasivele in valuta, sub forma rezervelor minime obligatorii, fara a mai fi nevoie de un efort prea mare de sterilizare. Pe de alta parte, din cauza ca RMO reprezinta un instrument prea greoi pentru o administrare mai fina a nivelului lichiditatilor de pe piata, unele banci au ramas cu surplusuri de circa 3,5 mld. lei, pentru care au accesat facilitatea de depozit oferita de BNR cu 1% dobanda.
Prin majorarea rezervelor minime, banca centrala isi reduce semnificativ costul operatiunilor de sterilizare, care i-a provocat in 2005 pierderi de 3,06 miliarde de euro. La sfarsitul lunii iulie, pierderea operationala se ridica la 2,8 mld. lei (800 mil. euro), in usoara scadere fata de un varf de 3,2 mld. lei atins in martie, cand BNR absorbea din greu lichiditati de pe piata.
Odata cu majorarea rezervelor minime obligatorii, multe banci comerciale s-au trezit fara bani, BNR blocand sume reprezentand pana la trei miliarde de lei.
