Muncesti, platesti. La inspectorate-le teritoriale de munca Ilfov si Bu-curesti, cozile sunt supliciul perio-dic al celor din campul muncii, pa-troni sau simpli angajati ale caror carti de munca au fost ratacite. Daca esti patron trebuie sa stai la coada lunar pentru a declara maririle de salariu, noile angajari, comisioanele etc. Daca nu esti, tot la coada ajungi, cand vreun patron neglijent ti-a ratacit cartea de munca sau ai probleme legate de protectia muncii. Culmea statului la coada este insa sa ai meseria de a umbla pentru altii de la un ghiseu la altul.
Inspectoratul Teritorial de Munca Ilfov. Si Bucuresti - la demisol, parter si etajul III. Doar punctul de evidenta al celui din urma. Intri in institutie si ajungi in niste camere insalubre, ca un tunel. Primul ciorchine de oameni se inghesuieste in cutia de trei pe patru in fata unui ghiseu. A doua boxa este pentru paznicii institutiei, iar ca sa razbesti in cea de-a treia, pentru a reusi sa completezi actele pe mesele pline de mizerie si firimituri, trebuie sa te freci de toti oamenii de la coada.
SISTEM. Cum-necum, ajungi. Petentii ezita de cele mai multe ori sa aseze hartiile pe mese, dar se decid repede. N-au incotro. Un caine pare obisnuit cu atata lume si se plimba printre picioarele grabite. Ultima boxa, unde nu prea e coada, serveste si de magazie: o matura, o lopata, zvarlite intr-un colt, un vraf de cutii si un frigider antic pe care scrie "DEFECT".
O tanara cu ochii obositi se asaza la coada cea mare. "Stau ca sa aflu un numar de dosar, ca sa pot plati statele de plata ale firmei. In fiecare luna vin si stau la coada cel putin o ora", spune aceasta. Pe un afis lipit de geamul ghiseului scrie ca statele de plata se pot plati si prin posta. "Am mai trimis si asa, dar nu mi-a venit confirmare de la Posta. Dupa aia ce faci? Prefer sa vin sa stau la coada, ca sa fiu sigura ca le d
