Aflat în precampanie pentru prezidenţialele din Franţa, actualul ministru de Interne Nicolas Sarkozy a trecut la Bruxelles testul de "eurocompatibilitate", după cum a titrat Libération. Sarkozy s-a lansat ca lider european, venind cu propuneri care au mai scuturat din blazarea ce domneşte după respingerea Tratatului Constituţional.

El reia o idee care circulă de ceva vreme, anume adoptarea unui minitratat care ar prelua din textul Constituţiei schimbările instituţionale necesare pentru ca deciziile să se ia mai uşor. Şi, pentru prima oară la un asemenea nivel, Sarkozy vine cu o propunere de calendar: textul ar urma să fie adoptat în timpul preşedinţiei germane în 2007 şi ratificat în timpul celei franceze în 2008. Cît despre conţinutul noului document, acesta ar trebui să preia din Constituţie elementele cu care toată lumea a părut a fi de acord în timpul dezbaterilor interne: extinderea majorităţii calificate pentru luarea deciziilor; instituirea unei preşedinţii permanente a UE (care să înlocuiască preşedinţia prin rotaţie) şi crearea funcţiei de ministru de Externe (care să înlocuiască funcţiile actuale de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Comisar pentru Afaceri Externe).

Dar, mai ales, Sarkozy a surprins printr-o propunere îndrăzneaţă de reformare a Comisiei. În prezent, fiecare stat membru desemnează un comisar. Cînd s-a lucrat textul Constituţiei, poziţia ţărilor mari (care doreau reducerea numărului de comisari) s-a ciocnit de atitudinea celor mici, care nu erau gata să renunţe la principiul egalităţii şi la propriul comisar. Textul final vorbea de o Comisie redusă, un număr de comisari egal cu două treimi din numărul ţărilor membre, fiecare stat avînd în mod egal dreptul de a numi comisari, prin rotaţie. Ar fi fost ceva asemănător cu Consiliul de Securitate al ONU (de altfel, un alt organism faimos pentru modul greoi de luare a dec