Veres Janos, Ministrul de Finante al Ungariei, arma secreta a premierului Gyurcsany
Economia Ungariei a luat-o pe cai oculte odata cu venirea la putere a Guvernului Gyurcsany. Deifictul bugetar si deficitul balantei de plati, indicele datoriei de stat, au cunoscut toate modificari vizibile.
Cabinetul Gyurcsany a declarat in repetate randuri ca nu exista nici o problema in faptul ca Ungaria cheltuie peste capacitatile ei si consuma peste masura.
Evident, in ciuda politicilor economice ale CE, potrivit carora cresterea deficitului bugetar nu trebuie sa stea la baza cresterii economice, cum nici inflatia nu poate sta la baza gradului de ocupare a populatiei.
In schimb, dupa 2001, puterea de la Budapesta a incercat si reusit prin diverse manevre contabilicesti sa-si prezinte “realizarile” in cifre derizorii, modificate de mai multe ori in decursul timpului. Este vorba de indicatorii bugetari, in primul rand.
Ungaria a avut sansa evitarii unei crize financiare din cauze ce nu au tinut de gestionarea fondurilor, ci de acapararea calitatii de membru al Uniunii Europene si a intereselor investitionale occidentale pe piata ungureasca.
PIB-ul a ajuns, intre timp, e drept, pe cai artificiale, la 20.000 de miliarde de forinti, deficitul bugetar la 10 la suta, 9 la suta deficitul balantei de plati, iar rata indatoririi a ajuns la 60 de procente, coborand de la 90 de procente.
In schimb, populatia activa a Ungariei este de numai 4 milioane de persoane, care “tin” alte 10 milioane! Din aceste 4 milioane de persoane, abia 3,4 milioane platesc asigurari sociale. Tot din acestia, mai apoi, abia 2,8 milioane reprezinta platitorii efectivi de impozite.
In perioada 2001-2005, cresterea economica a Ungariei a fost de 18 procente, in timp ce cresterea salariilor a fost de 30 la suta, iar a pensiilor de 33 la
