- Diverse - nr. 187 / 22 Septembrie, 2006 Zi splendida de toamna. Sub razele dogoritoare ale soarelui, Sighisoara pare ca zambeste. Sus, la Muzeul de istorie, turnul cu ceas isi odihneste enigmele in greutatea de piatra ce adaposteste inchisoarea. Cand, insotit de directorul muzeului am pasit pe lespezile de piatra, o pace neinteleasa mi-a patruns fiinta. Ne-am oprit in fata unei usi joase, spre care urci pe doua scari, parca de ani crescute in acel tainic zid. Cheile grele au deschis o usa masiva de stejar, incorsetata cu drugi mari de fier. Impinsa cu greutate la o parte, usa a descoperit privirii o incapere unde soarele nu a intrat nicicand; doar o geana de lumina patrunde cu timiditate printre gratiile unei umile deschizaturi. E ora amiezii, dar aici e mereu intuneric, un intuneric infricosator, care, prin tacere, marturiseste despre tacutele suplicii la care au fost supusi oamenii de catre oameni. Cati vor fi "gustat" oare acest tratament cu doveditoarele obiecte de tortura? Scara cu roata pentru intins, piatra de moara, lantul cu zabrele… Privesc tavanul baroc si din negrul funinginei, taina torturii cu foc imi este lamurita. Dar cate nu pot spune zidurile si pardoseala din piatra construite in secolul al XVII-lea? Mi-e sufletul gol. Pasii ma poarta cuminti spre iesire. Merg meditand: sa nu uitati, oameni! ROMEO SOARE - Diverse - nr. 187 / 22 Septembrie, 2006 Zi splendida de toamna. Sub razele dogoritoare ale soarelui, Sighisoara pare ca zambeste. Sus, la Muzeul de istorie, turnul cu ceas isi odihneste enigmele in greutatea de piatra ce adaposteste inchisoarea. Cand, insotit de directorul muzeului am pasit pe lespezile de piatra, o pace neinteleasa mi-a patruns fiinta. Ne-am oprit in fata unei usi joase, spre care urci pe doua scari, parca de ani crescute in acel tainic zid. Cheile grele au deschis o usa masiva de stejar, incorsetata cu drugi mari de fier. I