Dincolo de asteptatele reuniuni tête-à-tête cu liderii francez si belgian pe tema ratificarii tratatului de aderare, intilnirea de la Bucuresti ar putea marca redescoperirea unei utile vocatii extra-europene in politica externa romaneasca. Dupa o perioada de relativa acalmie, ritmul evenimentelor diplomatice si de politica externa in care este implicata Romania a devenit ametitor. Presedintele Basescu se afla in Germania, unde incearca sa inlature ultimele reticente ale clasei politice germane in perspectiva ratificarii parlamentare a tratatului de aderare a Romaniei la UE. Ofensiva sarmului prezidential a vizat mai ales Bundestag-ul, unde se fac simtite si cele mai ingrijoratoare rezerve, dar nu o va ocoli nici pe doamna Merkel. Dincolo de comert si investitii, eternele subiecte de pe agenda bilaterala, doamna cancelar va trebui convinsa ca, odata intrata UE, Romania nu va deveni o noua Polonie, exportindu-si tensiunile politice si ideologice interne in politica externa si in spatiul comunitar. Si nici o noua Ungarie, gata sa promoveze politici economice iresponsabile, spre a-si premia cetatenii pentru rabdarea dovedita in cursul procesului de aderare. La ora aparitiei acestui articol, se vor sti, probabil, mult mai multe despre rezultatele acestei vizite. Cert este ca relatiile bilaterale se vor imbunatati, in plan politic, tratatul se va debloca si - trecind intr-o zona ideologica mai discreta - Traian Basescu si Partidul Democrat vor primi incurajari consistente din partea crestin-democratilor germani, in perspectiva integrarii in Partidul Popular European. De un lucru, insa, trebuie sa fim constienti: dupa "rebeliunea" poloneza, Berlinul nu va mai conferi nici unui stat est-european coronita unor relatii privilegiate - si cu atit mai putin vesnicului corigent, Romania. Premierul Tariceanu, in ceea ce-l priveste, continua sa urmareasca relatia cu institutiile com