Din acest motiv, cei care primesc initial decizie de colaborare cu Securitatea pot scapa dupa contestatie. Politicienii au sanse mari sa iasa curati daca vor contesta deciziile de politie politica ale Colegiului CNSAS.
Cazimir Ionescu, membru al Colegiului, a lansat ieri aceasta ipoteza, bazandu-se, spune el, pe modul in care se procedeaza in prezent in luarea hotararilor. Astfel, in cazul Monei Musca, dar si al altor politicieni cu dosare subtiri, vom asista, cel mai probabil, la o rasturnare de vot. Desi exista indicii de politie politica, probele scrise lipsesc.
„Primul vot pe care-l dam noi si care deja e cunoscut (in cazul Musca - n.r.) a fost un vot subiectiv. Eu am votat politie politica. Pe probe, dupa contestatie, n-am sa mai pot sa mai votez politie politica. Imi pare rau, nu gandesc asa, dar...”, a explicat Cazimir Ionescu mecanismul shimbarilor de situatie.
„Nu putem da un vot moral decat prima data. Si asta facem”, spune Ionescu. El admite insa ca atunci cand contestatia cere probe „nu poti sa spui ca n-o accepti”, pentru ca „al doilea vot nu mai e vot de politie politica sau de nepolitie politica, ci de acceptare sau neacceptare a contestatiei”.Ca solutie, Ionescu a cerut Directiei Juridice a CNSAS „sa prezinte, separat de probatoriu, numai capetele de acuzare cu probe”.
Dinescu: „In dosare s-a umblat in draci”
Cazimir Ionescu sustine totodata ca in interiorul Colegiului s-a ajuns la o conventie. Daca „n-ai chitante n-ai dovada” remunerarii ca informator. Daca cineva n-a semnat cu numele conspirativ, „atunci nu exista nicio dovada ca si l-a asumat”, chiar daca acesta se gaseste in rapoartele ofiterului pe zeci de pagini. Iar cum, cele mai multe dosare de politicieni, au doua-trei pagini, asa cum aprecia recent Constantin Ticu Dumitrescu, hotararile Colegiului sunt previzibile.
Unde au disparut insa restul dovezilor „n
