Imaginati-va un micro-robot care functioneaza fara curent electric sau baterii. Motorasul lui se "serveste" de un motor biologic, un motor care foloseste lumina sau proteinele.
Biotehnologii de la Universitatea din Tokyo, Japonia, au inceput cercetatrile si au ales in prima faza Mycoplasma, bacteria care se taraste cel mai repede pe o suprafata. Mycoplasma poate fi parazita sau saprofita si nu are perete celular.
Cercetatorii au construit cai circulare, captustite cu proteine zaharoase pe care microbul se poate lipi pentru a se deplasa. Au pus si un rotor pe pista si au invelit bacteria in vitamina B7, un fel de lipici intre germeni si rotitele motorului. Celulele au fost modificate genetic pentru a avea mai multa aderenta pe pistele construite. Rotorul a avut intre 1,5 si 2,6 rotatii pe minut. Individual, fiecare celula produce cu 10.000 de rotatii mai putin decat micromotorul electronic. Performantele motorului se pot imbunatati prin diviziune celulara.
STRUCTURA ADN. Cercetatorii americani au dezvoltat si altfel de motoare moleculare bazate pe structura ADN-ului, care ar putea juca un rol esential in aplicatiile nano-tehnologice. Oamenii de stiinta au creat din micro-fluide un chip cu canale masurate in nanometri. Podeaua canalelor este presarata cu senzori pentru efectul Hall (campul magnetic influenteaza campul electric). Aceasta influenta este masurata cu mare acuratete pentru ca este relevanta in functionarea motorului.
Motorul are in componenta sa o molecula de ADN fixata de podeaua canalului micro-fluidic, iar o proteina furnizeaza energie motorului.
Chimistii italieni, in colaborare cu cercetatori din California au pus la punct un nanomotor, propulsat de razele solare. Acest sistem transforma energia solara in energie mecanica. Doua molecule compun acest sistem, una in forma de inel care aluneca de-a lungul celeilalte, de forma
