Continuând o tradiţie de 11 ani, la Miercurea-Ciuc a avut loc timp de două zile, pe 21 şi 22 septembrie, cea XII-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice cu tema “Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”. Într-o organizare impecabilă – sufletul Sesiunii fiind dr. Ioan Lăcătuşu, director al Direcţiei Judeţene Covasna a Arhivelor Naţionale – manifestarea care s-a desfăşurat pe trei secţiuni a grupat 75 invitaţi, istorici, arhivişti, cercetători şi jurnalişti cu preocupări în domeniu. O problematică diversă care a pus în evidenţă nu numai preocupările din ultimul timp ale celor prezenţi, dar şi direcţii de cercetare viitoare bine conturate.

Sesiunea de la Miercurea-Ciuc – la care am participat alături de dr. Liviu Boar, director al Direcţiei Judeţene Mureş a Arhivelor Naţionale şi Elena Mihu, muzeograf, specialist în carte rară – a marcat împlinirea a 175 de ani de existenţă instituţională a Arhivelor Naţionale şi a fost organizată de Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Direcţiile Judeţene Covasna şi Harghita ale Arhivelor Naţionale, cu largul concurs al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrului Eclesiastic de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan” şi al Muzeului “Carpaţilor Răsăriteni”. N-am putut să nu remarc însă atmosfera apăsătoare din prima zi, de la momentul deschiderii lucrărilor Sesiunii, fapt datorat evenimentelor din Ungaria aflate în curs de desfăşurare şi care au reverberat negativ în regiune, dar şi unei anume tensiuni preexistente la faţa locului pe fondul decredibilizării în timp a unor instituţii ale statului român aflate în momentul de faţă într-o evidentă criză de autoritate în această zonă.

Deschiderea lucrărilor

Acest moment a fost marcat de cuvântul de deschidere şi binecuvântare al Prea Sfinţitului Părinte Ioan Selejan, Episcop al Covasnei şi Harghitei, care a ţin