"Pana la urma, binele invinge intotdeauna. Si in povesti, si in viata".
Vedeta a vietii politice romanesti si campioana a adoratiei publice, a fost legata la stalpul infamiei, sub acuzatia grava de concubinaj cu securitatea. O pagina de drama medievala, cu patimi negre si gazi mascati.
"Un veritabil linsaj"
- In urma cu doua luni, cand v-am propus acest interviu, el urma sa fie dedicat celei mai iubite femei din viata politica romaneasca. Si iata-va acum legata la stalpul infamiei, dezonorata public, sub acuzatia de fost informator al securitatii. Cum e sa fii adorat si apoi lapidat?
- Ma simt incoltita, dar nu de panica, ci de oameni. Este un fel de asasinat politic ce mi se intampla. Mi se imputa vinovatii mult prea mari, de care nu ma simt responsabila. Niciodata, dar absolut niciodata, nu am avut constiinta ca incriminatul angajament semnat cu reprezentantul securitatii care se ocupa de studentii straini din Timisoara este o colaborare cu securitatea, in sensul de "politie politica". Era o practica uzuala in epoca. Facea parte din procedurile curente aplicate acum aproape patru decenii in Romania regimului de relatii cu strainii. Chiar si cand dadeai mana pe strada cu un strain erai suspectat si uneori chiar chemat sa "dai cu subsemnatul", sa spui cu cine ai vorbit si ce ai vorbit, daramite daca erai un profesor care statea, cel putin opt ore pe zi, numai cu studenti straini. Mi s-a comunicat fara drept de apel ca, daca nu colaborez pe problema aceasta cu ei, toata responsabilitatea a tot ceea ce se intampla in universitate cu studentii straini imi revine mie. Cum sa-mi iau o asemenea responsabilitate? Au fost foarte multe cazuri cand studentii straini isi transferau la scoala conflictele din tarile lor, incercand sa le rezolve in stilul lor, impulsiv. E vorba de ultima jumatate a anului 1977 si prima jumatate a anului 1978,
