Pentru a doua oara in acest an leul a avut de suferit de pe urma unor evenimente care nu au avut legatura cu economia romaneasca.
Prima data s-a intamplat in perioada mai - iunie, cand in doar cateva saptamani, euro a crescut de la 3,46 la 3,64 lei. Atunci, factorul destabilizator a fost dobanda americana, investitorii nerezidenti preferand sa investeasca in bonuri de Trezorerie ale SUA, care le ofereau, in opinia lor, randamente si plasamente mai sigure, chiar daca BNR folosea o dobanda de baza de 8,75%.
Acum, piata valutara romaneasca a resimtit efectele crizelor politice de la Budapesta si de la Varsovia. Cumpararile masive de valuta ale nerezidentilor depreciind leul saptamana trecuta cu peste 1,7%. Aceeasi evolutie au avut-o si forintul maghiar, zlotul polonez si lira turceasca, pietele valutare fiind influentate de "efectul de turma", volumul destul de mare al fondurilor speculative aflate in piata romaneasca, intre doua si trei miliarde de euro, "asigurand" fluctuatiile de curs anticipate de la inceputul anului de oficialii BNR.
Sensibilitate la factori externi
Devine evident faptul ca leul devine tot mai sensibil la factorii externi, cei interni fiind in mare parte pozitivi. Deflatia din august, cresterea economica, investitiile straine record, care acopera deficitul comercial, declansat de mentinerea consumului la cote inalte, mentinerea dobanzii de politica monetara la 8,75%, banii trimisi acasa de romanii care muncesc in strainatate, sunt tot atatea motive care sa asigure monedei nationale un parcurs linistit si usor apreciativ.
De altfel, prognozele pe termen mai lung privind evolutia raportului euro/leu indica o miscare de apreciere a monedei nationale. Pana la sfarsitul anului leul ar putea sa se deprecieze usor fata de moneda europeana, prognozele indicand un nivel al cursului in decembrie de 3,57 lei.
