După 17 ani de la Revoluţie începe să se destrame încet-încet, misterul găurii din drapelul românesc. Este vorba de iredentismul maghiar care s-a reactivat în ultimele zile şi care vrea să fure de la pieptul ţării două judeţe şi jumătate.

Conspiraţia din ’89 este pe punctul deconspirării. Primii care au mirosit că ceva nu e în regulă au fost copoii politici. Nu le-a trebuit mare lucru pentru asta. A fost de ajuns ca Marko Bela, vicepremierul ţării, omul care conduce guvernul ţării atunci când Tăriceanu nu e acasă, să participe la o întâlnire la Miercurea Ciuc, în care să afirme că: “Autonomia teritorială a ţinutului secuiesc este un deziderat la care UDMR nu va renunţa niciodată”.

Ca şi cum nu ar fi auzit niciodată despre aşa ceva, clasa politică a explodat. Cei care sunt împreună cu UDMR-ul la guvernare afirmă că în programul Uniunii pe care ei l-au primit tradus nu se face referire la autonomie teritorială, ci doar la cea culturală. Dacă s-ar opri un moment să îşi asculte propriile declaraţii poate s-ar ruşina. Orice neica-nimeni ştie că idealul UDMR este autonomia teritorială. De 17 ani tot asta auzim noi oamenii de rând. Dacă până la Bucureşti mesajul nu a ajuns, măcar politicienii locali trebuiau să îl perceapă. Nu să sară acum, ca arşi, şi să facă tot felul de declaraţii, gen “Time-ingul gândit special de Marko Bela, în săptămâna premergătoare raportului de ţară, nu a fost inspirat. Nu a fost o declaraţie faţă de poporul român ci faţă de populaţia maghiară”, a declarat unul din membri partidului aflat la guvernare alături de UDMR.

Iaca, fac ce fac demult

Furtuna în paharul cu apă, va trece la fel de repede cum a apărut. Capii partidelor parlamentare şi Bucureştiul vor sări ca ars de fiecare dată când UDMR aduce vorba despre partea de Ardeal pe care o să o ia în braţe şi o să o ducă în Ungaria. Exact în mijlocul ţării, va rămâne o groa