Începând cu anul 2000, data de 24 septembrie a fost aleasă pentru a fi în fiecare an Ziua Mondială a Inimii la iniţiativa Federaţiei Mondiale a Inimii şi sub Patronajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

În ultimii cincizeci de ani bolile cardio-vasculare au fost principalul factor responsabil pentru aproape jumătate din decesele Europei. Azi BCV sunt cele mai răspândite afecţiuni şi mortalitatea produsă de ele este dublă faţă de cancer.

BCV au devenit o boală cu o incidenţă foarte mare la oamenii cu venituri mici şi foarte mici unde factorii psihosociali joacă un rol major. Evenimentele critice din viaţa persoanei care necesită o adaptare majoră şi rapidă în viaţa acesteia, cum este cazul morţii unei persoane dragi, pierderea locului de muncă, schimbarea locului de muncă sau divorţul cresc riscul BCV în perioada imediat urmăoare evenimentului. Stresul la locul de muncă poate prezice riscul apariţiei şi agravării BCV. El apare de obicei în următoarele situaţii: cerinţe foarte mari dar cu control minim în luarea deciziilor, eforturi foarte mari dar recompense mici sau umilitoare. Fumatul este un alt factot favorizant al BCV. La fel şi alimentaţia nesănătoasă. Lipsa mişcării este de asemenea un factor major de risc pentru BCV. Populaţia inactivă fizic are un risc al BCV de 2 ori mai mare decât populaţia care face mişcare.

Recomandări ale reţelei europene a inimii

O reducerea cu numai 1% a colesterolului din sânge reduce riscul BCV cu 3-4%. O Reducerea cu 5 unităţi a tensiunii arteriale la hipertensivi reduce riscul în afecţiunile inimii cu 14% şi ale accidentului cerebral cu 42%. Obezitatea atrage după sine creşterea de până la 50% a riscului diabetului de tip 2. Cât mai puţine grăsimi la gătit. Consumul de sare nu trebuie să fie mai mare de 6 g pe zi. Fiecare masă să conţină produse pe bază de cereale sau cartofi.

"După părerea mea ace