Sommet mediatizat in metroul bucuresteanfoto:HotNews.ro

Cam asa s-ar putea reduce intr-o alaturare simplista razboiul intre francofonie si anglofilie.

Dincolo de apartenenta Romaniei la Organizatia Mondiala a Francofoniei, cultura franceza pare sa aiba tot mai putine elemente de afirmare in societatea romaneasca, fie din cauza barierelor lingvistice - evidente, in pofida programei scolare - fie din cauza agresivitatii anglo-americane, agresivitate prezenta in toate mijloacele de comunicare.

Romania e, pentru o saptamana, capitala mondiala a francofoniei. Dar cat de francofona e capitala Romaniei?

Potrivit statisticilor, aproximativ 25% din populatia Romaniei e vorbitoare de franceza, procent ce pare exagerat la o prima vedere. E evident ca un calcul facut pe baza numarului de elevi care studiaza limba franceza in scoli ar putea conduce la o astfel de cifra, insa realitatea din teren e cu mult diferita.

“Oricum nu ne foloseste la nimica franceza”

[c:1:d]In fata unei scoli de cartier din Bucuresti, un grup de elevi tocmai iese de la ore. Toti studiaza franceza, doua ore pe saptamana, dar sunt "varza", dupa cum singuri recunosc. O banala incercare de conversatie le da mult de furca. Unul singur are o tentativa firava, esuata in cele din urma.

“Oricum nu ne foloseste la nimica franceza. Nici doamna nu ne chinuie cu lectii. Ne pune la sfarsit note dupa ce vede caietul”, spune Andrei S., elev in clasa a VII-a.

Lucrurile se schimba radical cand vine vorba de engleza; toti au notiuni de baza, si spun ca internetul si jocurile sunt principalii "responsabili".

Situatia nu e cu mult diferita la licee. Intrebat de trei lucruri care ii vin in cap cand aude de Franta, Marian C. enumera fara ezitare Olympique Lyon, Peugeot si Zidane.

Spune ca studiaza limba de sapte ani, dar i-a