De la 1 ianuarie 2007, cetăţenii români vor circula pe "culoarele" Uniunii Europene cu un simplu paşaport valabil, indiferent de pe ce frontieră vor intra în spaţiul UE. “Nu va mai fi nevoie de invitaţie, nu va mai fi nevoie de bani", a declarat ministrul Adminis-traţiei şi Internelor, Vasile Blaga. El a precizat însă că România nu va fi începând cu 1 ianuarie un stat Schengen, ceea ce presupune că cetăţenii români nu vor putea sta mai mult de 90 de zile pe semestru în ţările membre ale acestui spaţiu decât dacă au un permis de muncă sau un contract de muncă valabil. În ce priveşte posibilitatea de a lucra peste hotare, Estonia este singurul stat UE care a declarat ca îşi va deschide piaţa muncii pentru români şi bulgari după 1 ianuarie 2007. Letonia, Lituania, Polonia şi Cehia ar putea adopta aceeaşi măsură, însă Ungaria, Slovacia şi Slovenia rămân încă nehotărâte. Un diplomat lituanian a afirmat că deschiderea oficială a pieţei muncii pentru români şi bulgari va fi anunţată către sfârşitul anului. "Nu anticipăm nici o restricţie. Ne numărăm printre statele care consideră că ar trebui să existe un tratament egal pentru toţi europenii din UE, fără nici o discriminare.

Surse poloneze au declarat că Varşovia are "o obligaţie morală" să deschidă piaţa muncii. Deşi şomajul din această ţară a ajuns la 15 procente, se remarcă un deficit de forţă de muncă, apărut după ce polonezii înalt calificaţi au ales să lucreze în Marea Britanie şi Irlanda.

Ieri, presa europeană a salutat aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, dar şi-a menţinut rezervele faţă de condiţiile pe care cele două state trebuie să le îndeplinească în continuare, pentru a se alinia la standardele comunitare.

Decizia favorabilă a Comisiei Europene a fost salutată şi de Statele Unite, care a solicitat UE să ia în considerare posibilitatea admiterii unor noi state, inclusiv ce