Schema "Vintu"Grafica: Bursa
Mecanismul prin care Sorin Ovidiu Vintu isi ascunde operatiunile de vanzare/cumparare ale afacerilor a putut fi "deconspirat" (cel putin partial) in ocazia vanzarii actiunilor bancii Romexterra.
Acolo, o parte din masa micilor actionari s-a declarat nemultumita de pretul de sase lei oferit de consortiul format din SSIF "Ieba-Trust" si off-shore-ul cipriot "Demera Investment", consortiu care a garantat bancii unguresti MKB, ca-i va livra 50% din Romexterra, plus o actiune. Ceea ce a si reusit. Succesul acestei afaceri pare uimitor, la prima vedere.
Caci, in perioada ofertei de sase lei a consortiului, a aparut un al doilea cumparator, PPF- Investment, care a informat publicul ca ridica oferta la opt lei. In acel moment, consortiul colectase aproximativ 35-40% din actiunile "Romexterra". Si in pofida ofertei mai bune a PPF, a reusit sa-si indeplineasca angajamentul fata de MKB Bank si sa-i livreze majoritatea angajata.
Care sa fie misterul?! Micii actionari nemultumiti au acuzat ca, in spatele operatiunii s-ar fi aflat speculatorul Sorin Ovidiu Vintu, implicat atat in operatiunea de intermediere catre banca ungureasca MKB, cat si in actionariatul bancii "Romexterra".
Micii actionari l-au suspectat pe Vintu ca el insusi este cel care ofera sase lei pe actiune, dar ca, de fapt, vinde bancii unguresti la un pret mai ridicat. Ceea ce, insa, nu pare sa aiba sens, deoarece, in mod normal, comisionul de intermediere pe care ar putea sa-l incaseze de la cumparator, nu-i realist sa atinga un sfert din pretul final pe care l-ar achita MKB.
Caci intre cele doua oferte de pret (MKB, 6 lei si PPF, 8 lei) este o diferenta de doi lei. Pentru ca Vintu sa se tina de presupusul angajament cu MKB, comisionul sau de colectare a actiunilor "Romexterra" ar fi trebuit sa acopere aceasta diferenta de pret
