Potrivit Institutului National de Statistica, august 2006 a fost prima luna din intreaga perioada postdecembrista in care nu s-a inregistrat o crestere a preturilor pe ansamblul produselor si serviciilor de consum, consemnandu-se, in premiera, chiar o usoara deflatie, adica o scadere a acestora. Fara a minimaliza cu nimic aceasta "realizare" a economiei romanesti, nu este catusi de putin cazul sa se proclame cumva ruptura definitiva de epoca inflatiei inalte si intrarea, atat de asteptata, a economiei intr-o alta etapa, de inflatie joasa, cand ratele anuale ale acesteia devin, una peste alta, fostele rate lunare. Nu este cazul, pentru ca multe semne de intrebare si preocupare exista in legatura cu inflatia din Romania. Scaderea inflatiei in august nu este nicidecum un fenomen nou. Acesta a intervenit aproape sistematic la sfarsitul fiecarei veri, chiar si in conditiile unor inflatii in general inalte. De altfel, oficialii Bancii Nationale - care au in responsabilitate evolutia inflatiei - mizeaza serios pe inflatiile scazute din perioada de vara, si in special de la sfarsitul verii, in atingerea tintelor de inflatie pe ansamblul anului. Fenomenul se produce din cauza scaderii preturilor la produsele de sezon de pe piata taraneasca neorganizata, singura piata cu adevarat concurentiala din Romania. Oferta in excedent fata de cerere, indeosebi la legume si fructe, dar si la oua si unele lactate, de pe aceasta piata coboara preturile, influentand indicele general al acestora. Ceea ce a fost relativ nou a fost faptul ca scaderea absolut uzuala a preturilor pe piata taraneasca a intervenit pe un fond general de inflatie mai redusa in economie. Faptul a permis scaderii preturilor de pe piata taraneasca sa influenteze statistic indicele general al preturilor intr-atat incat acesta sa coboare fata de nivelul din luna precedenta. Ceea ce, de asemenea, a contribuit la un as